Aripa frântă

Cu multă vreme în urmă, am fost pus în situația de a-mi vedea îndeplinită cea mai mare dorință, aceea de-a publica o carte. Reușisem să adun într-un fișier suficiente povestiri încât să alcătuiască un volum. Entuziasmat și plin de încredere, mi-am compus cu grijă mesajele către edituri. Am primit doar un singur răspuns, prin care mi se propunea să-mi finanțez singur publicarea cărții. Prețul nu era exagerat. Dacă făceam puține economii, puteam să-mi văd numele în biblioteca familiei, alături de ceilalți autori pe care-i admiram. Nimic nu m-ar fi bucurat mai mult.

Acum, după mai bine de doisprezece ani, câteva mii de pagini scrise și-un roman recent publicat, mă felicit că nu m-am lăsat învins de tentație. Altfel, ar fi trebuit să-mi schimb numele, doar ca să nu figurez în CV cu volumul respectiv. Nu erau povestiri slabe acolo, dar nu reușisem încă să scap de influențele lui Hemingway, Faulkner, Bukowski etc. Între timp, cred că mi-a reușit. Proza scurtă m-a ajutat să ajung aici. Am putut să experimentez cu tot felul de idei și stiluri, până ce am reușit să-mi aud propria voce. Din cauza asta, o parte din textele următoare pot fi considerate experimente. Nu au legătură între ele, așa că pot fi citite în orice ordine. Sper să vă placă măcar pe jumătate cât mi-a plăcut mie să le scriu.

Like & Follow:
error
PAGINĂ DE AUTOR