Text publicat în revista Opt motive, nr. 33 / 2020 De pe banca din fața casei, acolo unde, în ultimii ani, când artrita îl obliga să stea într-un loc și să-și trăiască încă o dată viața, de astă dată doar ca spectator, Tono avea să-și amintească tot mai des de cazul Ionelei Sematovici, de acel … CiteșteCenușă sub tălpi
Mă gândesc la cum ar fi dacă ar cade și s-ar răsturna pătuțul peste el. E atâta de roz și de mic și de moale, că l-ar storci instant. Așa cred. Că după aceea nu ar mai exista. Dorința asta mi-am pus-o săptămâna trecută, de ziua mea. Să dispară.Ma nici măcar nu mi-a făcut un … CiteșteVei avea un frățior
Fetița a-nceput să petreacă tot mai multă vreme în camera ei, în compania cărții cu trucuri magice și a instrumentelor găsite în cutia neagră.
S-a trezit cu cincisprezece minute înainte de ora stabilită. De mulți ani, Horia nu mai are nevoie de alarmă. A devenit el însuși un fel de mașinărie, de o precizie tot mai mare. Reușește să-și programeze organismul să se odihnească în orice interval de timp dorește. E o abilitate folositoare, cu toate că uneori ar … CiteșteUltimul drum
Și întreaga liniște, în care mă scufundasem fără nicio reținere, a fost spulberată ca un pahar de sticlă azvârlit cu putere în perete. Rețin acea revenire în realitate ca o durere interioară, mai întâi pregnantă și pierzându-se apoi din ce în ce mai mult, în același timp cu asimilarea lumii înconjurătoare, a ierbii bătătorite sub … CiteșteAripa frântă a cocostârcului
Cu șaisprezece zile înainte de-a pierde lunga bătălie cu cancerul, Miron, ultimul bărbat al familiei Fabian, părea că se simte mai bine ca oricând. Se observa imediat o revigorare a întregii lui ființe. Până atunci se străduise să mimeze o bună dispoziție excesivă, iar cei din familie făceau același lucru, chiar dacă știau cu toții … CiteșteDistanțe neclare