Sunetul cauciucurilor rotindu-se cu viteză pe asfalt scârțâitul tablei și-al arcurilor provocat de fiecare denivelare a șoselei moment în care se grăbea să-și ridice brațele pentru-a nu se izbi încă o dată cu fruntea mirosul de combustibil și-n cele din urmă luminițele roșii din dreapta lui îl convinseră pe R că se afla într-un portbagaj și oricât se străduise să găsească un sistem de închidere pipăind cu degetele înțelese că oricine-l azvârlise acolo se și asigurase că nu va exista nicio posibilitate de scăpare nu se afla nimic în jurul lui în spațiul îngust unde trebuia să stea ghemuit ceea ce-l făcu deodată să-și dorească să-și întindă picioarele amorțite în loc să încerce să-și dea seama să-și aducă aminte în ce împrejurări ajunsese acolo R se gândea la cât de mult și-ar fi dorit să-și poată întinde picioarele și până la urmă după ce observă că nici măcar mobilul nu-l mai avea la el știa că trebuie să facă treaba aia ca să aibă mintea limpede era necesar ca mai înainte să-și întindă picioarele așa că se-mpinse cu tălpile până ce simți că-i pleznește șira spinării dar în sfârșit după alte câteva sforțări se-auzi un pârâit prelung iar R răsuflă ușurat reveni în poziția anterioară și-și spuse că în ciuda îngrozitoarei dureri de cap n-avea de ales decât să-și stoarcă mintea și să-și dea seama cum de reușise să se lase încuiat în portbagajul unei mașini
Ce mă-sa de-ncurcătură
Rosti cuvintele încet de teamă ca șoferul sau poate că nu era singur se mai aflau și alții dincolo îngrămădiți pe bancheta din spate dar îngrămădiți nu era cuvântul potrivit deoarece R ar fi dat orice să schimbe locul din portbagaj cu cel de pe banchetă chiar dac-ar fi însemnat să-l împartă cu doi urangutani înjură din nou de astă dată doar în gând și folosind cuvinte mult mai tari și asta-l făcu să se mai destindă nițel nu contează că-n timp ce-l blestemase pe ăla sau pe ăia care-l răpiseră se blestemase și pe sine că fusese atât de prost încât să le-o permită
Și cine naibii o avea de câștigat din treaba asta
Își puse alte câteva zeci de întrebări care de fapt era una singură dar formulată altfel și fiindcă nu găsi un răspuns mulțumitor niciun fel de răspuns ca să fim cu-adevărat corecți lui R îi veni să scuipe de ciudă așa cum făcea uneori se răzgândi totuși când își dădu seama că din cauza poziției s-ar fi împroșcat între ochi și atâta mai lipsea ca să transforme situația aia ciudată într-una cu adevărat penibilă nu că n-ar fi fost penibilă oricum din moment ce se lăsase îndesat într-un portbagaj dintr-un motiv încă necunoscut ăsta era un scenariu potrivit mai degrabă unui film cu detectivi nicidecum unei realități unde protagonistul personajul principal sau păcăliciul sau cum naiba s-ar putea numi un așa prostovan ei bine nu era nici detectiv nici polițist nici măcar un amărât de ziarist aflat în posesia vreunui secret de stat ca să n-o mai lungim inutil vom recunoaște că avem de-a face c-un neica nimeni care nu-și amintea ca-n trecutul apropiat să fi făcut ceva greșit cel puțin nimic atât de grav încât să-l aducă în situația respectivă până la urmă dacă te decizi să-i aplici cuiva o asemenea pedeapsă înseamnă că ți-a greșit destul de grav nu i-ai face-o de exemplu unuia care te-a înjurat de mamă sau a pierdut un pariu oarecare poate doar dacă ți-ar datora o grămăjoară de bani ehei în cazul ăsta totul devine posibil când vorbim de bani nu mai există bunul simț lăcomia acaparează și cele mai indulgente firi dar degeaba își construia R scenarii în minte deoarece nu datora nimănui măcar o firimitură de pâine se achita mereu de datorii și încă înainte de termen iar altă posibilitate era să se fi culcat cu soția sau amanta vreunui gangster așa se-ntâmplă în filme acolo ăsta pare un motiv suficient de bun ca să-ndeși pe cineva în portbagajul mașinii să-l duci până la marginea orașului și să-i bagi un glonț între ochi chiar dacă nici așa ceva nu era posibil R se cutremură de spaimă îi trecură cu viteză prin fața ochilor toate femeile din viața lui recentă cel puțin acelea pe care și le amintea adică numai două și asta însemna de fapt toate femeile din viața lui de bărbat matur de la căsătorie până în prezent ceea ce-l mai liniști oarecum niciuna dintre ele nu reprezenta un motiv suficient de bun ca să fie pedepsit în felul ăla ba chiar dac-ar fi fost cazul merita să fie răsplătit că-i scăpase pe alții din ghearele celor două vampiroaice una mai excesivă decât alta cine inventase vorba de-a cădea din lac în puț probabil că pățise la fel ca el divorțase de-o căpcăună ca să-ncapă pe mâinile unei zgripțuroaice de-aia și petrecea atâta vreme prin baruri în loc să stea liniștit în confortul propriei case
Aiii trăgeami-aș
Își duse rapid mâna la gură să astupe restul înjurăturii apoi își frecă fruntea până ce domoli durerea pricinuită de izbitură portbagajul se clătina mai mult de la o vreme îl zgâlțâia în toate părțile se gândi că ieșiseră din oraș îi reveniră în minte acele secvențe de film care se terminau mereu cu lichidarea pasagerului clandestin în același timp se forță să-și amintească ultimele lui ore din viață ce se-ntâmplase oare înainte de-a se trezi în portbagaj acolo ar fi trebuit să găsească răspunsul și dacă-l avea poate că reușea să pună la cale un plan pentru momentul când se deschidea portiera și atunci orice-ar fi fost dacă nu se arăta surprins exista o șansă de-a se salva
Doamne-ajută
Îl usturau ochii din cauza sforțării de a-i ține închiși de parcă în felul ăsta și-ar fi adus mai bine aminte de parcă în locul semiîntunericului dimprejur s-ar fi scăldat într-o lumină orbitoare dar efortul păru să aibă efect într-un final văzu pereții de cărămidă încărcați de fotografii înrămate și afișe de tot felul văzu grinzile din lemn de deasupra de care atârnau luminile gălbui ale lămpilor simți fumul gros rotocoalele de fum din jurul lui podeaua de sub tălpile pantofilor și unul câte unul apărură oamenii ca printr-un truc de magie hocus-pocus încăperea de umplu de oameni iar glasurile li se-amestecau și țineau companie jazz-ului parizian înțelegea că se află în barul lui preferat unde-și permitea să intre de două ori pe lună toate semnele îi întăreau senzația aia văzu într-un final bucile perfecte și inconfundabile ale lui A fâțâindu-i-se la doar câțiva centimetri de față și bancnotele strecurate în jartierele bikinilor
Aha, ziua de salariu
Într-adevăr memoria nu-l înșela cu o zi în urmă încasase salariul făcuse o vizită la clubul de striptease acolo trebuie să se fi întâmplat ceva își spuse se strădui să facă ordine în mulțimea de secvențe și imagini care i se-ngrămădeau în minte ca niște cioburi de geam fiecare reflectând câte-o porțiune din scena de ansamblu cele câteva ore de fapt de la intrarea în club până la pierderea conștiinței deoarece la un moment dat era obligatoriu să se fi-ntâmplat așa ceva băuse prea mult poate dar nu-i venea să creadă se oprea la limită de fiecare dată și nu exista niciun motiv ca să facă tocmai atunci o excepție n-avea nimic de sărbătorit nici nu se luase la întrecere cu vreun băutor mai exersat iar cum imaginile din mintea lui continuau să se-amestece fără să-i ofere un indiciu acolo oricât de neînsemnat n-avea de ales decât să presupună și mai departe măcar în felul ăsta putea spera la o reacție în lanț dacă reușea să rotească rotițele potrivite poate că totul avea să înceapă să ruleze ca un film vechi dat pe repede barul așadar să revenim la bar se revăzu comandând obișnuita halbă de bere și n-avea importanță dacă secvența era tocmai cea din seara precedentă sau un amestec al multelor seri de până atunci R aștepta doar un declic în timp ce se reașeza la masa lui preferată și când spun asta ni-l putem imagina că a făcut-o ca și cum s-ar fi pescuit pe sine din propriile amintiri așa cum un copil își ia păpușa și-o așează acolo unde-i e locul în scena pe care se pregătește s-o regizeze și-n același timp s-o joace R se văzut stând astfel la masa de unde se putea uita la ringul de dans fără a părea că se holbează nu că l-ar fi judecat cineva din cauza asta până la urmă de-aia se aflau cu toții acolo și-n caz contrar nu l-ar fi bătut nimeni pe umăr să-i spună ia vezi amice să te uiți prea insistent oricine putea alege să stea cu fața aplecată peste halba de bere cu toate că era păcat până la urmă băuturile se taxau dublu pentru dreptul de-a privi fără jenă la mișcările provocatoare ale fetelor tocmai în acel moment revăzu bancnota strecurată în bikinii striperiței se gândi că trebuie s-o fi pus chiar el acolo din moment ce se afla atât de aproape mai aproape ca niciodată ceea ce-i confirma că totuși făcuse excepție de la regulă și asta îl sperie puțin dacă ajunsese până acolo însemna că nu mai putea avea încredere în rațiune și-n siguranța obiceiurilor lui dacă ajunsese atât de-aproape de scenă însemna că într-adevăr băuse prea mult numai așa ar fi parcurs distanța de la masa lui până la locurile unde se-adunau clienții mai tineri și mai gălăgioși care fluierau mereu și strigau la fete comportament care-l deranja într-o oarecare măsură nu într-atâta încât să-l determine să nu se bucure de acea evadare din rutină revenind oricum la concluzia inițială și anume că doar într-un stadiu foarte înaintat de amețeală R ar fi îndrăznit ceea ce abia am explicat însemna că totul trebuia să fi pornit cu doar câteva minute înainte de la decizia de-a depăși limita celor patru halbe de bere și ce-l determinase oare s-o facă sau poate că era vorba de cineva nu neapărat un motiv anume dar în schimb vreun cunoscut care-l convinsese să ciocnească împreună încă o halbă și de la o halbă la alta să fi ajuns până la punctul unde să uite complet de sine era desigur o ipoteză nimic altceva decât o variantă de început a uneia din cele câteva explicații posibile alte situației lui actuale cineva trebuie să-l fi corupt să-l fi adus într-un asemenea hal de inconștiență nu înseamnă că niciodată-n viață nu mai atinsese un grad asemănător de beție dar se-ntâmplase de cel mult două ori prima dată în adolescență și cealaltă înainte de căsătorie iar cineva-ul ăla responsabil de ceea se i se-ntâmpla era deocamdată doar o umbră fără trăsături fără un detaliu oarecare un gest sau timbrul unei voci
Futu-i
R se forță să-și aducă aminte își concentră întreaga putere a minții ca să descopere persoana respectivă din cauza efortului parcă-și auzea creierul cum scârțâie îl simțea umflându-i-se în cutia craniană ba chiar i se părea să miroase a încins parcă-și vedea fața înroșindu-i-se ca unui personaj de film animat și când își dădu seama de absurditatea comparației realiză și faptul că mașina nu se mai afla în mișcare zgâlțâielile încetaseră nu se mai auzea nici motorul se distingea în schimb zgomotul făcut de pașii cuiva care se-apropia R dând dovadă de-un sânge rece care i-ar fi făcut cinste oricărui bărbat deosebit de curajos mai ales că nimeni nu s-ar fi așteptat la asta de la el își întinse rapid mâinile smulse pantoful din piciorul drept și ținându-l ca pe-o armă se pregăti să lovească în căpățâna oricărei persoane s-ar fi aflat în curând dinaintea lui auzi cheia rotindu-se și răcni ca un războinic veritabil în momentul când se-avântă cu toată puterea din portbagaj
6 aprilie 2017