Poți să te odihnești de-acum.Aș fi vrut să-ți scriu mai devreme, dar a trebuit să ajung mai întâi la convingerea că mi-ai pierdut complet urma și apoi să las cel puțin un an să treacă, ca o măsură în plus de siguranță. Doar știi cât de atent sunt la detalii și cât de prevăzător.Te cunosc […]
Etichetă: povestiri mihail victus
Oh, Jean!
Pereții se strângeau în jurul nostru și el striga Oh, Jean! Oh, Jean! Sau cel puțin așa mi-l amintesc eu, asta e tot ce a mai rămas din el, din bărbatul de altădată, redus acum la un simplu strigăt, nici măcar o umbră, nimic vizibil, nimic palpabil, doar acel sunet, mai mult un mormăit de […]
Aripa frântă a cocostârcului
Și întreaga liniște, în care mă scufundasem fără nicio reținere, a fost spulberată ca un pahar de sticlă azvârlit cu putere în perete. Rețin acea revenire în realitate ca o durere interioară, mai întâi pregnantă și pierzându-se apoi din ce în ce mai mult, în același timp cu asimilarea lumii înconjurătoare, a ierbii bătătorite sub […]
Ultimul drum
S-a trezit cu cincisprezece minute înainte de ora stabilită. De mulți ani, Toni nu mai are nevoie de alarmă. A devenit el însuși un fel de mașinărie, de o precizie tot mai mare. Reușește să-și programeze organismul să se odihnească în orice interval al zilei dorește. E o abilitate folositoare, cu toate că uneori ar […]
Când șterpeleam cărți
Am luat decizia ca de-acum înainte, în locul ocupației mele profesionale, să mă prezint simplu: sunt cititor. Până la urmă, nu există activitate pe care să o fi practicat mai mult, excluzându-le desigur pe cele obișnuite fiecărei persoane, cum ar fi nevoile fiziologice. Nici măcar după citit n-aș putea pune pe locul doi activitatea de […]
Trucuri de magie
Fetița a-nceput să petreacă tot mai multă vreme în camera ei, în compania cărții cu trucuri magice și a instrumentelor găsite în cutia neagră.
Destinație lipsă
Dacă nu s-ar fi împiedicat de prag, George ar fi fost despicat în două. În timp ce se afla întins pe trotuar și încă nu realiza ce tocmai se întâmplase, bucata de tablă, ascuțită ca o pânză de ferăstrău, vâjâi pe deasupra lui și se înfipse în tocul ușii. Zgomotul l-a făcut să-și piardă auzul […]
Negru opac
Muu dincolo de iarba naltă și peste deal iar tata Ia fiți atenți se-aude din hârtoapă, și ne repezim după el cu toții, eu și cu unchiu Pavel și cu nea Mircea.Ajungem sus pe coamă, vântul suflă cu putere ne umflă hainele și colo jos, cu picioarele dindărăt vărâte-n nămol, stă vaca și geme cu […]
Reconstituire (fișă de arhivă)
MARTORUL I. Că parcă m-ar interesa pe mine dacă m-ai crede sau nu. Degeaba-mi spui ce-a jurat cutare sau nu mai știu cine. Eu am obiceiul meu, de mai bine de zece ani. La cinci jumate, fără niciun minut în plus, trezirea. N-am nevoie să pun ceasul să-mi țârâie. La fel se-ntâmpla și când lucram […]
Jucării ambalate
După o lungă perioadă, aveam pe cineva căruia să-i spun tată din nou, în minte cel puțin, deoarece nu puteam rosti cuvântul, rămânea înăuntrul meu ca un tăciune aprins, reușeam în sfârșit să-i atribui o imagine actualizată celui responsabil de aducerea mea pe lume, sau poate c-a fost mai degrabă un accident, n-a existat niciun […]
Omul dinăuntru
Sunetul cauciucurilor rotindu-se cu viteză pe asfalt scârțâitul tablei și-al arcurilor provocat de fiecare denivelare a șoselei moment în care se grăbea să-și ridice brațele pentru-a nu se izbi încă o dată cu fruntea mirosul de combustibil și-n cele din urmă luminițele roșii din dreapta lui îl convinseră pe R că se afla într-un portbagaj […]